Apneea de somn: Simptome, cauze si tratamente

Apneea de somn este o tulburare a somnului grava si potentiala periculoasa in care respiratia se opreste si se reia repetat in timpul somnului. Atunci cand respiratia se intrerupe, creierul nu primeste suficient oxigen, ceea ce poate duce la treziri frecvente si la somnul nereconfortabil. Daca nu este tratata, apneea de somn poate duce la probleme cardiace grave, accidente vasculare cerebrale si alte complicatii de sanatate serioase.

Tipurile de apnee de somn

Apnea Obstructiva de Somn (AOAS)

Aceasta este cea mai comuna forma de apnee de somn, reprezentand peste 80% din cazuri. AOAS apare atunci cand muschii din gat se relaxeaza prea mult in timpul somnului, blocand complet caile aeriene. Creierul detecteaza scaderea nivelului de oxigen si te trezeste partial ca sa respiri din nou. Aceste intreruperi pot aparea de zeci de ori pe ora.

Apnea Centrala de Somn (ACS)

ACS este mai rara si apare atunci cand creierul nu trimite semnalele corecte catre muschii respiratori. In aceasta forma, nu exista obstructie fizica a cailor aeriene, ci mai degraba problema cu controlul neural al respiratiei. Este mai frecventa la oamenii cu probleme cardiace.

Apnea Mixta de Somn

Aceasta combina aspecte ale AOAS si ACS. Poate incepe ca AOAS si evolua sa aiba componente de ACS.

Simptomele apneei de somn

Simptomele apneei de somn pot varia de la subtile la grave. Iata semnele de alerta pe care trebuie sa le cunosti:

• Sforaituri puternice - Sforaiturile sunt adesea primul semn al apneei de somn. Dacă partenerul de pat iti spune ca sforaiți puternic si pe randuri te ineti o perioada fara a face zgomot, aceasta poate fi apnee.
• Pauzele in respiratie observate de alti oameni - Partenerul de pat sau membrii familiei pot observa ca respiri dificil sau ineti de respiratie pentru cateva secunde.
• Treziri frecvente la noapte - Poti sa te trezesti adesea fara sa stii de ce, adesea cu senzatia de inec.
• Oboseala diurna severa - Somnul nereconfortabil duce la somnolenta diurna excesiva. Poti sa adormi inoptat, chiar si in situatii periculoase cum ar fi conducerea.
• Dureri de cap la trezire - Lipsa oxigenului in timpul noptii poate cauza dureri de cap atunci cand te trezesti.
• Gat uscat la trezire - Respiratia prin gura in urma obstructiei poate cauza deshidratare.
• Probleme de concentrare si memorie - Somnul prost afecteaza functia cognitiva.
• Impotenta si scaderea libidoului - Apneea de somn afecteaza functia sexuala.

Factori de risc pentru apnea de somn

Anumite factori te pot expune mai mult la riscul de apnee de somn:

• Obezitate - Greutatea in exces poate comprima caile aeriene.
• Barbati - Barbatii sunt de 2-3 ori mai susceptibili decat femeile.
• Varsta mai inaintata - Riscul creste cu varsta, special dupa 40 de ani.
• Antecedente familiale - Apneea de somn poate fi ereditara.
• Structura fiziologica - Gatul ingust, mandibula mica sau limba mare cresc riscul.
• Alcool - Alcoolul relaxeaza muschii si agravaza apneea.
• Fumatul - Fumul iritate caile aeriene.
• Medicamente sedative - Somnifere pot agrava apneea.
• Probleme cardiace sau pulmonare - Acestea cresc riscul ACS.

Diagnostic al apneei de somn

Diagnosticul apneei de somn se face cu ajutorul unui studiu polisomnografic (sleep study). In aceasta examinare, vei dormi intr-un laborator iar senzorii vor masura:

• Fluxul de aer
• Efortul respirator
• Nivelul de oxigen
• Frecventa cardiaca
• Activitatea electrica a creierului (EEG)
• Miscarile ochilor
• Miscarile membrelor

Pe baza acestor masuratori, medicul determina severitatea apneei tale folosind Indexul de Apnee-Hipopnee (AHI), care numara de cate ori pe ora respiratia se intrerupe sau se slabeste.

Tratamentele pentru apnea de somn

CPAP (Continuous Positive Airway Pressure)

CPAP este tratamentul standard pentru AOAS. Masina CPAP foloseste o masca pentru a livra aer cu presiune pozitiva care pastreaza caile aeriene deschise in timpul somnului. Aceasta este foarte eficace si poate imbunatati dramatica calitatea somnului intr-o singura noapte.

BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure)

BiPAP este similar cu CPAP dar livreaza doua niveluri de presiune - una mai inalta cand inspiri si una mai mica cand expiri. Unii pacienti gasesc BiPAP mai confortabil.

Schimbari ale stilului de viata

• Pierderea greutatii - Chiar si o pierdere mica de 10% din greutate poate imbunatatii simptomele.
• Dormit pe o latura - In loc sa dormi pe spate, dormi pe o latura poate ajuta.
• Evita alcoolul si somnifere - Acestea relaxeaza muschii prea mult.
• Oprieste fumatul - Fumatul iritane caile aeriene.
• Ridica capul patului - Foloseste mai multe perne sa ridici capul.

Dispozitive orale

Dispozitivele intrabucare pot ajuta unii pacienti prin avansarea mandibulei pentru a pastra caile aeriene deschise.

Chirurgie

In cazurile severe, chirurgia poate fi folosita pentru a indeparta tesuturile care blocheaza caile aeriene.

Cum sa iti imbunatatesti somnul cu apnea

Daca ai CPAP, incepi vei avea nevoie de timp pentru adaptare. Iata cateva sfaturi:

• Poarta masca pe timp de zi cand esti treaz pentru a te obisnui cu simtul ei
• Foloseste umidificator pentru confort
• Incepe cu presiune joasa si creste treptat
• Dormi suficient - 7-9 ore
• Mentine aparatul curat si filtrul crud
• Comunica cu medicul daca ai probleme de confort